Shiver me timbers!

Multi stiu, putini cunosc ca noi, trollii, suntem foarte atrasi de mare si tot ceea ce tine de ea. Putem spune ca am avea o oaresce slabiciune pentru intinderea (de cele mai multe ori) pustie de ape. Ei bine, sambata ne-am decis mai multi sa mergem la un “pirate party” in Imagine (str.Avram Iancu nr 1). Cum a fost? detalii mai jos.

Totul a inceput la Bibi unde ne-am costumat (eu cu ea). Aici a fost si locul in care eu, mi-am taiat jos piciorul pentru a-mi pune unul de lemn, asa cum sade bine unui pirat verro. Nu a fost usor, si nici foarte confortabil dar am supravietuit cu brio. Undeva pe la mijlocul cartului de noapte ne-am indreptat spre CCS, eu cu un picior de lemn si o biata coada de mop folosita ca si baston, sabie de abordaj si surcica, ea ( Bibi ) frumoasa ca o belladona a piratilor. E drept ca nu am mers prea mult cu piciorul de lemn (e al dracu` de incet si greu de altfel ) dar cel putin se uita lumea crucis la noi pana scoteam un Arrrggghhhttt guturat lucru care le smulgea un zambet.
Ajuns cu bine la CCS, ne-am pus cu pupa`n vant ancora de adancime aruncata si am asteptat sa ni se completeze echipajul. (si sa-mi reatasez piciorul de lemn). Incet incet au inceput sa apara, mai intai Marius Herculea cu un eyepatch si fara timona, l-am iertat ca nu putea sa fie blig bling pirate. Apoi a ajus si Puiu, nostromul tot cu un eyepatch, moment in care am inceput serios sa-mi pun problema unei intalniri intre 5 ochi (doar Bibi nu isi pierduse ochiul prin cine stie ce lupta ). Baietii au incercat sa-mi puna piciorul de lemn inapoi dar deh.. nu-s medici sa o faca cum trebe, si nici experienta frontului nu o au. Intre timp a aparut si Pleshanul Clujul in toata splendoarea lui dar cu ochiul lipsa, si micul nostru artist, pictograf, cartograf si desenator al iluziilor noastre ( Bia ), care apropo mi-ai ramas datoare cu o sirena pe brat… sau era o ancora.. i dont remmeber.
Dupa mai multe incercari de a umbla pe un picior de lemn insuficient de bine strans am abandonat ideea si mi-am prins inapoi piciorul natural cu care am ajuns in Port Royal.
La intrare “el gubernatore” ne-a cerut o taxa modica pentru a ne permite ancorarea navei in port. Am platit-o asa cum era normal si ne-am asezat frumos la locul desemnat prin bunavointa domnului Tudy the Papuc Master, moment in care ne-au parvenit beri pe cheltuiala portului. Am multumit frumos si ne-am vazut de ale noastre. Intre timp echipajul ni s-a mai inmultit cu Ionuke ( diplomatul echipajul si cel care se ocupa de imaginea noastra in lume, Miki responsabil pe vara, si Papuc Master care cunoaste toate tainitele portului)
Nu dupa mult a real pirate crew joined the harbor, aveau tot ce le trebuie. Pirati vero, chest`uri cu comori, pistoale, flinte, sabii de abordaj si un Jolly Roger pe care-l fluturau in varful catargului, chiar si papagal aveau. Inima mi s-a facut mica, mica, mica de invidie, chiar daca eu aveam un picior de lemn (atasat intre timp de catre medicul meu “personal”) ei aratau foarte pirat frate. Salutat echipajul, felicitat pe al lor capitan (era sa-mi iau un glont in teasta, dar am scapat).
La miezul noptii se zvonea ca ar fi ascunsa o comoara undeva pe insula, asa ca trei oameni din port au plecat in cautarea ei. Unul a fost mandrul nostru Pleshan al clujului, care a ajuns al doilea la ea alegandu-se cu doua pahare de grog (a se citi heineken ). Dupa o inpartire rapida (one for the crew, and one for the captain… but the captain is sharing his part with the crew) am luat-o inapoi spre nava. Cu al nostru capitan in frunte (adica eu), si dupa cum se zicea pe acolo :

intai ologii, pardon capitanul, apoi echipajul

unde ne-am terminat grogul, am incercat un danse rapid dar nu era nici spatiul si nici muzica suficient de tare, asa ca am decis sa ne mutam resedinta spre alte meleaguri. Nu inainte de a-mi prezenta omagiile la “el gubernatore” oferindu-i piciorul de lemn, si my eye patch celuilalt capitan in schimbul unei parti din prada lor (monede si doua perle).
Am abandonat nava asemenea unor sobolani care simt ca sfarsitului ei e aproape si am abordat-o pe o alta. O frumoasa nava de linie cu insemne regale de Skoda condusa vitejeste de Captain Gliga. Eu am primit locul de onoare, cel mai mult spatiu, neingramadit de ceilalti membri ai echipajul : portbagajul, un loc foarte incapator de altfel.
Am atacat fire, unde am platit taxa diferita (piratii 3 lei, ceilalti 5 … oare ninja cat platesc la intrare in fire?).
Aici Bibi , second in command si-a adus aminte ca au un grog facut din vodka ieftin, asa ca l-am atacat cu nesat (pentru a-mi potoli setea de sange, obida din suflet si poate pentru a-mi tulbura gandurile si asa destul de tulburade de viziuni neingradite de sani despuiati, picioare lungi si ce a mai dat diavolul ca arme femeilor de pretutindeni).
Ce s-a mai intamplat pe acolo ? well.. Hagrid s-a udat, Bibi a fost asaltata de baieti (era si normal, doar era singurul pirat de acolo, si ii statea foarte shic), Pleshanu nostru s-a ales cu o bucurie tehnica, iar eu nu m-am despartit de coada de mop, doar trebuia sa o predau. Undeva pe la cartul din mijloc am luat-o frumos spre casutele noastre (eu cu Bibi cel putin), mergand alene cu ea de-un brat si cu coada de mop in cealalta). Gandurile ne fugeau aiurea chiar daca in urechi de suna inca vechea melodie:

what shall we do with the drunken sailor, early in the morning

mirror posting pe bloguri, era raspunsul.. dar ea prea mahmura si eu prea lenes.

restul prieteni e doar fictiune, sau cum ar spune Bibi :
Arrrggh!!!! Ca am o coada de mop….